BluePink BluePink
XHost
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Traducerea ca metodă de extindere a bazei de clienţi

Încercaţi să ajungeţi la clienţi dincolo de graniţele ţării dumneavoastră? Dacă atingerea clienţilor din alte ţări pare o sarcină dificilă, există un pas simplu pe care îl puteţi realiza: transmiteţi oferta în limba clientului final prin traducere.

Pentru rezultate optime trebuie să vorbiţi limba clientului. Iar această expresie nu reprezintă doar o metaforă cu un sens deteriorat prin uzul excesiv, ci se referă la limbi curente, de circulaţie internaţională.

Dacă porniţi de la premisa că beneficiarii serviciilor sau produselor dumneavoastră vorbesc suficient de bine limba dumneavoastră pentru a sări peste etapa traducerii, atunci porniţi de la o premisă eronată. De fapt există o legătură puternică indubitabilă între conţinutul localizat în limba clientului şi probabilitatea clientului de a cumpăra un produs sau un serviciu.

Common Sense Advisory a realizat un sondaj de opinie, intervievând 2.430 de consumatori din opt ţări, pentru a afla informaţii despre modul în care limba afectează comportamentul de achiziţie. Rezultatele au fost după cum urmează:

  • 72.1% din consumatori au petrecut majoritatea sau tot timpul pe pagini cu conţinut în limba proprie.
  • 72.4% dintre consumatori au afirmat că este mult mai probabil să cumpere un produs cu informaţii traduse în limba proprie.
  • 56.2% dintre consumatori au afirmat că abilitatea de a obţine informaţii în limba proprie este mult mai importantă decât preţul.

Cu adevărat: Mai mult de jumătate dintre consumatori sunt dispuşi să plătească mai mult dacă le sunt oferite informaţii în propria limbă. Aţi verificat vreodată în câte limbi sunt oferite informaţii de către competitorii dumneavoastră direcţi? Dacă nu, poate că ar trebuie să faceţi acest lucru.

Puteţi să vă descurcaţi cu engleza în Europa? Puteţi, dacă sunteţi turist, dar veţi întâmpina dificultăţi dacă doriţi iniţierea sau aprofundarea unor relaţii comerciale. Un studiu din anul 2011, realizat de către Comisia Europeană, coroborat cu cercetările realizate de Common Sense Advisory, bazat pe un sondaj Gallup cu privire la preferinţele lingvistice printre utilizatorii de internet din 23 de ţări din Uniunea Europeană au relevat rezultate similare remarcabile:

  • 9 din 10 utilizatori de Internet au conchis că, dacă ar putea alege, ar vizita întotdeauna pagina în limba proprie.
  • Aproape unul din cinci europeni (19%) au afirmat că niciodată nu navighează pe pagini scrise într-o limbă străină.
  • 42% au afirmat că nu cumpără niciodată produse sau servicii cu informaţii într-o limbă străină.

Reţineţi faptul că, în timp ce mulţi europeni cunosc mai multe limbi străine, în conformitate cu acest studiu, aceştia au o preferinţă deosebită pentru achiziţionarea unor produse sau servicii cu informaţii în limbile materne.

Este evident faptul că traducerea nu este singurul lucru pe care trebuie să îl facă firmele pentru a ajunge la o bază solidă de clienţi, dar este cu siguranţă una dintre cele mai rapide, simple, eficiente şi deseori ignorate metode. Oamenii pornesc de la ideea că este mult mai complicat să achiziţionezi servicii de traducere decât este cu adevărat. Puteţi transmite spre ofertare un proiect în câteva minute, de regulă prin poşta electronică.

Trebuie amintit faptul că piaţa de traducere a crescut în perioada de criză. Acest lucru nu este, desigur, doar o coincidenţă. Companiile inteligente cunosc faptul că nu este avantajos să pui toate ouăle în acelaşi coş. La fel de lipsită de inspiraţie poate fi transmiterea mesajului dumneavoastră de marketing doar într-o singură limbă.

Interpretare consecutivă din germană, Primăria Braşov, 2012

Interpretare consecutivă din germană – Primăria Braşov 15.02.2012 – Înfrăţire între oraşul Braşov din România şi oraşul Linz din Austria

Konsekutivdolmetschen aus dem Deutschen ins Rumänische – Rathaus der Stadt Braşov 15.02.2012 – Partnerschaft zwischen der Stadt Braşov aus Rumänien und der Stadt Linz aus Österreich

Voluntariatul in traduceri

Programele cu sursă deschisă câștigă tot mai mult teren, iar motivele pentru care din ce în ce mai multi utilizatori aleg un astfel de software sunt evidente. Dar faptul că persoanele implicate în dezvoltarea acestor programe nu sunt plătite, ci prestează aceste servicii benevol, înseamnă oare că standardele de calitate ale produsului final sunt mai joase?
A generaliza constituie o mare greșeală în acest caz, ca şi în alte cazuri. Bineînțeles că putem observa o explozie de aplicații gratuite, şi multe dintre ele sunt de proastă calitate – fie nu au suficiente funcții, fie nu funcționează pe anumite platforme, fie vin la pachet cu anumite perle lingvistice.
Programatorii de software deschis nu sunt lingviști, şi, prin urmare nu ar trebui să își asume sarcina traducerii software-ului pe care îl creează. De asemenea, nu este recomandată încredințarea unei sarcini precum traducerea unui amator.
O greșeală comună pe care majoritatea oamenilor o fac este să creadă ca a fi capabil să vorbești o limbă străină la un anumit nivel este echivalent cu a putea realiza traduceri din acea limbă. Acest lucru este bineînțeles relativ. Da, o persoană cu cunoștințe de limbă poate face traduceri, dar calitatea acestora va fi îndoielnică. O astfel de persoană nu beneficiază de cunoștințele de specialitate, de software-ul specializat, de resursele necesare şi de experienţa în domeniu, toate esențiale unei traduceri de calitate.
Din păcate există multe astfel de persoane care traduc şi care coboară standardele industriei şi creează o imagine proastă adevăraților traducători.
Multe organizații non-profit se bazează pe traducători voluntari, iar acest lucru nu este de condamnat. Ceea ce este de condamnat, însă, este faptul că aceste organizații nu verifică profilul acestor voluntari, pentru a se convinge că au într-adevăr o anumită experienţă în traduceri, şi bineînțeles cunoștințele de specialitate necesare.
Acest fapt rezultă într-o calitate slabă a traducerilor, şi este dezamăgitor când constatăm că există organizații care într-adevăr fac o schimbare pozitivă şi care au un website tradus la o calitate ce lasă de dorit. De aceea, consider că persoanele ce iau decizii în cazul acestor organizații ar trebui să pună puțin mai mult accent pe calitatea traducerilor, deoarece importanţa acestora este esențială. Dacă ei doresc ca pagina originală să fie perfectă, de ce nu ar dori ei oare ca şi versiunile în diverse limbi să fie la fel de bune? Înseamnă oare că celelalte “piețe-țintă” nu sunt la fel de importante?
Procesul de globalizare împinge tot mai multe companii și organizații către traducerea websiturilor lor în diverse limbi. Făcut corect, acest lucru aduce numeroase beneficii.
În vreme ce companiile comerciale își permit să investească în proiecte de localizare, organizațiile non-profit se mulțumesc cu recrutarea de traducători voluntari. Din păcate, de cele mai multe ori, aceste persoane nu sunt adevărați traducători, ci în cel mai bun caz, persoane bilingve. Care sunt consecințele încredințării unei traduceri unor persoane neavizate? Texte stângace, traduceri eronate, neadaptări culturale, și chiar traduceri generate cu ajutorul Google Translate!!
Vă întrebați de ce oare se implică acești oameni în proiecte de traducere? Probabil au auzit că această industrie aduce profituri mari, și încearcă prin urmare să adauge câteva experiențe relevante la CV-ul lor, fără să aibă baza de studii, resursele (precum dicționare), sau talentul necesar.
Iar doar pentru că o organizație este non-profit, nu înseamnă că își poate permite să facă rabat de la calitate.
Mediatizarea cu ajutorul internetului este extrem de importantă în zilele noastre, iar un website prost localizat nu numai că nu va atrage persoane interesate, ba chiar va crea o imagine proastă organizației. De aceea, organizațiile non-profit ar trebui să ia anumite măsuri de precauție atunci când contractează traducători voluntari.

  • solicitați un CV de la candidați, pentru a verifica dacă aceștia au cunoștințe de limbă și o anumită experiență în domeniul traducerilor
  • supuneți candidații la un scurt test pentru verificarea aptitudinilor (dacă vor cu adevărat să devină voluntari, și dacă au aptitudinile necesare, acest test nu îi va speria)
  • recrutați un coordonator specialist în traduceri, care să supravegheze și dirijeze întregul proces
  • cereți coordonatorului să creeze și implementeze un sistem de management al calității, care include corectarea și revizuirea textelor înainte de publicare, și crearea de glosare pentru asigurarea consecvenței terminologice
  • asigurați-vă că voluntarii nu traduc decât către limba lor mamă
  • distribuiți unelte și software-uri de traducere gratuite, pentru eficientizarea procesului (NU programe ce generează traduceri automate!!!) OpenOffice, Cats Cradle, OmegaT, The Sage Dictionary and Thesaurus,
  • puteți consulta websituri de recrutare de voluntari, precum Translators Without Borders, TakingITGlobal, United Nations Volunteers, sau postați un anunț pe portaluri de traduceri precum Proz sau TranslatorsCafe. Adaptare: http://infotraduceri.wordpress.com

How to prepare files for ContextTM / PerfectMatch in Trados

Sometimes you need to prepare ttx files for ContextTM / PerfectMatch processing. Since the freelance edition of Trados 2006 / 2007 does not allow this, there is a workaround: open the ttx files in a unicode text editor, for instance Notepad++, and replace <Tu MatchPercent=”100″> with <Tu Origin=”xtranslate” MatchPercent=”100″>.

Example of 100 % units:
<Tu MatchPercent=”100″><Tuv Lang=”DE-DE”>AC/DC Converter</Tuv><Tuv Lang=”RO-RO”>Convertor AC/DC</Tuv></Tu>
Example of ContextTM / PerfectMatch units:
<Tu Origin=”xtranslate” MatchPercent=”100″><Tuv Lang=”DE-DE”>AC/DC Converter</Tuv><Tuv Lang=”RO-RO”>Convertor AC/DC</Tuv></Tu>