Mulţi traducători şi interpreţi se întreabă de multe ori cum ar putea ajunge la un grad înalt de specializare şi dacă este esenţial să încerce să identifice un domeniu strict de specializare.
Un singur proiect nu înseamnă specializare. Aceasta este o greşeală clasică de abordare a carierei unui traducător sau interpret. Numai pentru faptul că am încheiat cu succes un proiect (sau chiar două sau trei) într-un domeniu specific nu reprezintă o specializare, ci ar trebui să existe cunoştinţe temeinice în domeniu.
Alegerea unui domeniu. O specializare reprezintă un domeniu care este cunoscut foarte bine şi în care sunteţi expert. Dacă alegeţi un anumit domeniu, de exemplu chimie sau finanţe, este cel mai bine să deţineţi o experienţă semnificativă, studii absolvite cu o diplomă sau o experienţă relevantă de muncă în acest domeniu. Veţi intra în competiţie cu colegi care deţin şi experienţa şi certificările necesare, deci este important să fiţi bine pregătiţi. Specializarea se poate realiza foarte bine lucrând ca traducător intern în cadrul unei companii, intrând astfel direct în contact cu terminologia utilizată într-un domeniu mai restrâns.
Lipsa unei specializări. Este imposibil să fiţi un expert în toate domeniile. Ar părea total neprofesional să afirmaţi că sunteţi specializaţi în toate, deci ar fi recomandabil să nu alegeţi această cale. De asemenea ari fi bine să menţionaţi domeniile în care nu doriţi să lucraţi, deoarece nu sunteţi calificat sau interesat. De exemplu un client a solicitat o traducere din domeniul fizicii. Chiar dacă am urmat cursuri de fizică în şcoală şi aş fi dorit să ajut clientul direct, am fost nevoit să refuz şi să recomand un alt coleg. Acest proiect nu ar fi îndeplinit cerinţele de calitate dorite. De asemenea este recomandabil, mai ales în domeniul strict medical, să nu se preia lucrări dacă nu sunteţi specializat în domeniu, mai ales că este în joc sănătatea sau chiar viaţa unui om.
Este în regulă dacă nu aveţi o specializare. Nu este neapărat un lucru rău dacă nu aveţi o specializare sau o experienţă semnificativă într-un domeniu la începutul carierei. Toţi începem fără experienţă şi nu este recomandabil să inventaţi domenii în care nu sunteţi specializaţi cu adevărat. Experienţa nu trebuie să existe în ambele limbi, dar orice instruire sau educaţie se poate dovedi utilă, mai ales dacă poate fi certificată.
Adăugaţi o nouă specializare! De-a lungul carierei este foarte probabil să întâlniţi domenii în care doriţi o specializare. Este recomandabil să aprofundaţi domenii similare pentru a nu trebui să investiţi prea mult timp şi resurse. Cea mai bună metodă de aprofundare este lucrul efectiv pe texte de specialitate, ori ca traducător intern în cadrul unei companii ori prin colaborare cu astfel de firme. În timp se poate elabora un glosar de termeni frecvenţi care ajută la standardizarea şi corectitudinea terminologică.
Rapiditatea traducerii. Ca o regulă generală, cu cât sunteţi mai specializat, cu atât mai rapid veţi putea traduce datorită faptului că veţi fi mai familiarizaţi cu terminologia. În general după nenumărate traduceri într-un anumit domeniu veţi fi acumulat deja glosare şi memorii de traducere cuprinzătoare, iar acest lucru a rezultat în urma unui efort de cercetare şi de cunoaştere, ceea ce va afecta pozitiv calitatea traducerii.
În concluzie, specializarea este benefică, dar nu este absolut obligatorie pentru un traducător. De asemenea, supraspecializarea poate avea şi efecte negative, de exemplu dacă lucraţi timp de peste 10 ani în domeniul medical, veţi avea dificultăţi în a traduce texte din domeniul marketing sau publicitate, unde este nevoie de un alt stil de traducere decât în traducerile tehnice, strict specializate. Ideal ar fi să păstraţi un echilibru între specializare şi textele din alte domenii.