Programele cu sursă deschisă câștigă tot mai mult teren, iar motivele pentru care din ce în ce mai multi utilizatori aleg un astfel de software sunt evidente. Dar faptul că persoanele implicate în dezvoltarea acestor programe nu sunt plătite, ci prestează aceste servicii benevol, înseamnă oare că standardele de calitate ale produsului final sunt mai joase?
A generaliza constituie o mare greșeală în acest caz, ca şi în alte cazuri. Bineînțeles că putem observa o explozie de aplicații gratuite, şi multe dintre ele sunt de proastă calitate – fie nu au suficiente funcții, fie nu funcționează pe anumite platforme, fie vin la pachet cu anumite perle lingvistice.
Programatorii de software deschis nu sunt lingviști, şi, prin urmare nu ar trebui să își asume sarcina traducerii software-ului pe care îl creează. De asemenea, nu este recomandată încredințarea unei sarcini precum traducerea unui amator.
O greșeală comună pe care majoritatea oamenilor o fac este să creadă ca a fi capabil să vorbești o limbă străină la un anumit nivel este echivalent cu a putea realiza traduceri din acea limbă. Acest lucru este bineînțeles relativ. Da, o persoană cu cunoștințe de limbă poate face traduceri, dar calitatea acestora va fi îndoielnică. O astfel de persoană nu beneficiază de cunoștințele de specialitate, de software-ul specializat, de resursele necesare şi de experienţa în domeniu, toate esențiale unei traduceri de calitate.
Din păcate există multe astfel de persoane care traduc şi care coboară standardele industriei şi creează o imagine proastă adevăraților traducători.
Multe organizații non-profit se bazează pe traducători voluntari, iar acest lucru nu este de condamnat. Ceea ce este de condamnat, însă, este faptul că aceste organizații nu verifică profilul acestor voluntari, pentru a se convinge că au într-adevăr o anumită experienţă în traduceri, şi bineînțeles cunoștințele de specialitate necesare.
Acest fapt rezultă într-o calitate slabă a traducerilor, şi este dezamăgitor când constatăm că există organizații care într-adevăr fac o schimbare pozitivă şi care au un website tradus la o calitate ce lasă de dorit. De aceea, consider că persoanele ce iau decizii în cazul acestor organizații ar trebui să pună puțin mai mult accent pe calitatea traducerilor, deoarece importanţa acestora este esențială. Dacă ei doresc ca pagina originală să fie perfectă, de ce nu ar dori ei oare ca şi versiunile în diverse limbi să fie la fel de bune? Înseamnă oare că celelalte “piețe-țintă” nu sunt la fel de importante?
Procesul de globalizare împinge tot mai multe companii și organizații către traducerea websiturilor lor în diverse limbi. Făcut corect, acest lucru aduce numeroase beneficii.
În vreme ce companiile comerciale își permit să investească în proiecte de localizare, organizațiile non-profit se mulțumesc cu recrutarea de traducători voluntari. Din păcate, de cele mai multe ori, aceste persoane nu sunt adevărați traducători, ci în cel mai bun caz, persoane bilingve. Care sunt consecințele încredințării unei traduceri unor persoane neavizate? Texte stângace, traduceri eronate, neadaptări culturale, și chiar traduceri generate cu ajutorul Google Translate!!
Vă întrebați de ce oare se implică acești oameni în proiecte de traducere? Probabil au auzit că această industrie aduce profituri mari, și încearcă prin urmare să adauge câteva experiențe relevante la CV-ul lor, fără să aibă baza de studii, resursele (precum dicționare), sau talentul necesar.
Iar doar pentru că o organizație este non-profit, nu înseamnă că își poate permite să facă rabat de la calitate.
Mediatizarea cu ajutorul internetului este extrem de importantă în zilele noastre, iar un website prost localizat nu numai că nu va atrage persoane interesate, ba chiar va crea o imagine proastă organizației. De aceea, organizațiile non-profit ar trebui să ia anumite măsuri de precauție atunci când contractează traducători voluntari.
- solicitați un CV de la candidați, pentru a verifica dacă aceștia au cunoștințe de limbă și o anumită experiență în domeniul traducerilor
- supuneți candidații la un scurt test pentru verificarea aptitudinilor (dacă vor cu adevărat să devină voluntari, și dacă au aptitudinile necesare, acest test nu îi va speria)
- recrutați un coordonator specialist în traduceri, care să supravegheze și dirijeze întregul proces
- cereți coordonatorului să creeze și implementeze un sistem de management al calității, care include corectarea și revizuirea textelor înainte de publicare, și crearea de glosare pentru asigurarea consecvenței terminologice
- asigurați-vă că voluntarii nu traduc decât către limba lor mamă
- distribuiți unelte și software-uri de traducere gratuite, pentru eficientizarea procesului (NU programe ce generează traduceri automate!!!) OpenOffice, Cats Cradle, OmegaT, The Sage Dictionary and Thesaurus,
- puteți consulta websituri de recrutare de voluntari, precum Translators Without Borders, TakingITGlobal, United Nations Volunteers, sau postați un anunț pe portaluri de traduceri precum Proz sau TranslatorsCafe. Adaptare: http://infotraduceri.wordpress.com